marți, 19 ianuarie 2010

Paradoxul vremurilor noastre


Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem clădiri mai mari, dar suflete mai mici; autostrăzi mai largi,dar minţi mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai puţin; cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puţin.

Avem case mai mari, dar familii mai mici. Avem mai multe accesorii, dar mai puţin timp; avem mai multe funcţii, dar mai puţina minte,

mai multe cunostinţe, dar mai puţină judecată;

mai mulţi experţi şi totuşi mai multe probleme,

mai multă medicină, dar mai puţină sănătate.

Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim prea nesăbuit, râdem prea puţin, conducem prea repede, ne enervam prea tare, ne culcăm prea târziu, ne sculăm prea obosiţi,

citim prea puţin, ne uităm prea mult la televizor şi ne rugăm prea rar.

Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar şi urâm prea des.
Am învatat cum să ne câstigăm existenţa, dar nu cum să ne facem o viaţă.

Am adăugat ani vieţii şi nu viaţa anilor.
Am ajuns pâna la luna şi înapoi dar avem probleme când trebuie sa traversăm strada, să facem cunoştinţă cu un vecin.
Am cucerit spaţiul cosmic, dar nu şi pe cel interior.
Am făcut lucruri mai mari, dar nu mai bune.
Am curătat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu şi prejudecăţile noastre.

Scriem mai mult, dar învăţăm mai puţin.
Plănuim mai multe, dar realizăm mai puţine.

Am învăţat să ne grăbim, dar nu şi să aşteptăm.
Am construit mai multe calculatoare: să deţină mai multe informaţii, să producă mai multe copii ca niciodată, dar comunicăm din ce în ce mai puţin.

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei incete;
oamenilor mari si caracterelor meschine; profiturilor rapide si relatiilor
superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar mai multe
divorturi, case mai frumoase, dar camine destramate.

Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unică folosinţă, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale şi pastile care îţi induc orice stare de la bucurie la linişte şi la moarte.

Sunt nişte vremuri în care sunt prea multe vitrine, dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îţi poate aduce această scrisoare şi în care poţi decide fie să împărtăşeşti acest punct de vedere, fie să ştergi acest mesaj.

Aminteşte-ţi să-ţi petreci timp cu persoanele iubite, pentru că nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteşte-ţi să spui o vorbă bună copilului care te venerează,
pentru că acel copil va creşte curând şi va pleca de lânga tine.

Aminteşte-ţi să-l îmbrăţişezi cu dragoste pe cel de lângă tine
pentru că aceasta este singura comoara pe care o poţi oferi cu inima şi nu
te costă nimic.

Aminteşte-ţi să spui "TE IUBESC" partenerului şi persoanelor pe
care le îndrăgeşti, dar mai ales să o spui din inima.
O sărutare şi o îmbrăţisare vor alina durerea atunci când sunt sincere.

Aminteşte-ţi să-i ţii pe cei dragi de mână şi să preţuieşti acel
moment pentru că într-o zi acea persoană nu va mai fi lânga tine.

Fă-ţi timp să iubesti, fă-ţi timp să vorbeşti, fă-ţi timp să împărtăşeşti gândurile preţioase pe care le ai.


Tuturor prietenilor mei, vă mulţumesc că existaţi.



Octavian Paler


Sursa foto: www.faqs.org

Seja o primeiro a comentar

Trimiteți un comentariu

Părerea ta este importantă pentru mine ....

Related Posts with Thumbnails

Un fluturas .... pe scena vietii! © 2008. Template by Dicas Blogger.

TOPO